Pensiunea dispune de:
4 camere duble cu baie proprie;
1 apartament duplex cu baie proprie;
1 mansardă cu 6 paturi de 1 persoană cu baie proprie;
bucătărie dotată cu toate utilităţile necesare la dispoziţia turiştilor;
sală de mese;
foişor;
2 grătare dotate cu chiuvetă;
grădină cu stejari seculari, heleşteu cu pod şi peşti - un loc excelent de relaxare!
Dotările noastre includ:
încălzire centralizată;
staţie de epurare ecologică;
spălătorie;
uscătorie;
parcare privată.
Peştera Muierilor
Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Peştera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologică împărţită în două sectoare: sectorul de nord (1.500m) şi sectorul de sud (880m). La 40 de metri înălţime se află etajul superior amenajat pentru turişti cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o reţea de diverticule foarte greu accesibilă.
Distanţă: 9,4 km (DJ655)
Program vizitare:
1 mai - 1 octombrie: zilnic între orele 9:00 - 20:00; ultima intrare ora 19:00
(luni, marţi pauză între orele 13:00 - 14:00)
1 octombrie - 1 mai: zilnic între orele 9:00 - 17:00; ultima intrare ora 16:00
Peştera Polovragi
Modelată de bătrânul Olteţ, de-a lungul mileniilor de stăruinţă, într-o bandă de calcare jurasice din sudul Munţilor Căpăţânii, Peştera Polovragi reprezintă un veritabil punct de atracţie turistică în ansamblul obiectivelor din Nordul Gorjului de Est.
Peştera Polovragi este situată pe malul stâng al Olteţului, la o altitudine de 670 m şi la 20 m înălţime faţă de talvegul râului. Ea se află la 6 km nord de DN67 Târgu-Jiu Râmnicu-Vâlcea şi 500 m de Sfânta Mănăstire Polovragi. Intrarea în peşteră se află în imediata apropiere a drumului forestier, ce urcă în chei.
În jurul peşterii Polovragi se împletesc mai multe legende. Una dintre ele ar fi că cealaltă ieşire din peşteră se află tocmai în Transilvania. Deocamdată lungimea acestei peşteri atinge 10 km şi încă cercetările continuă. O altă legendă spune că aici ar fi trăit Zamolxe, zeul dacilor iar stalactitele şi stalagmitele sunt formate din lacrimile lui, după cucerirea Daciei. Această legendă porneşte şi de la faptul că pe platoul de deasupra peşterii s-a descoperit o cetate dacică.
Distanţă: 13,7 km (DJ655)
Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, monument arhitectonic din Ţara Românească de secol al XVII-lea, prima datare a sa fiind în anul 1505.
Este situată la nord-est de Târgu-Jiu, pe şoseaua Târgu-Jiu Râmnicu-Vâlcea, într-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartă masivă din lemn, frumos sculptată, pe care scrie : "Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului". În partea dreaptă a porţii este o frumoasă troiţă din lemn sculptat, pe postament de beton, închinată eroilor şi martirilor României.
Colecţia muzeală care cuprinde cărţi rare în limbile slavonă, romană şi greacă, manuscrise de muzică psaltică, icoane pe lemn şi sticlă, stiharul din fir de aur dăruit de Matei Basarab ne arată că şi aici, ca şi în alte mănăstiri din ţară, a existat un interes deosebit pentru artă şi cultură.
Distanţă: 14,2 km (DJ655)
Mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, judeţul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu şi la 25 de kilometri de Petroşani.
Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii, necunoscându-se oficial si istoric începuturile sale. Deşi pisania actualei biserici menţionează 1817 ca an de început al acestui sfânt lăcaş, se spune că actuala clădire este construită peste locul a 2 anterioare care au fost distruse în diverse perioade.
În Mănăstirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 si 1812. De aceea, în 1817, Mănăstirea a avut de suferit, fiind devastată de turci.
Distanţă: 50,3 km
Mănăstirea Crasna
Mănăstirea Crasna se află în comuna Crasna, judeţ Gorj, pe DJ675 Curtişoara – Novaci.
Biserica schitului a fost zidită în anul 1636, de Pitarul Dimitrie Filişanu, nepot al Marelui Ban al Craiovei Dobromir şi văr cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul. Biserica este în formă de cruce, cu pridvor închis; pictură. Pictura este în frescă şi datează din 1757, cu tablouri de mare expresivitate, tâmpla de valoare din vremea lui Matei Basarab, adusă de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova. Se remarcă tabloul votiv şi tâmpla cu portretul lui Matei Basarab şi al Mitropolitului Ştefan.
Cele mai importante restaurări şi reparaţii s-au făcut între anii 1936-1938, de Comisia Monumentelor Istorice.
Distanţă: 15,2 km
Mănăstirea Tismana
Socotită de mulţi drept inima Olteniei, Mănăstirea Tismana, cu zidurile ei medievale şi bastioane în colţuri, se află situată pe muntele Starmina, înconjurată de păduri şi pereţi abrupţi de stâncă, la 30 de km de Târgu-Jiu. De altfel, chiar toponimul geto-dacic "tismena" înseamnă: "cetate, loc fortificat cu ziduri".
Cel care a pus prima cărămidă la construirea mănăstirii a fost Cuviosul Nicodim, un călugăr venit tocmai din ţinuturile macedonene, cu sprijinul domnitorului Radu Negru-Vodă. Astfel că la 15 august 1377 a fost sfinţită biserica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Poziţionată strategic şi cu ziduri de fortificare, Mănăstirea s-a constituit într-un loc important la hotarele Ţării Româneşti, motiv pentru care locutorii satului cu acelasi nume trebuiau să facă de pază, iar pentru aceasta erau scutiţi de biruri şi dijme. Nu întâmplător de aici a pornit revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, după lansarea Proclamaţiei de la Padeş, din 22 ianuarie, cerând izgonirea fanarioţilor şi încetarea jafurilor şi a nedreptăţilor.
Distanţă: 79,2 km
Staţiunea Rânca
Staţiunea Rânca este situată la altitudinea de 1600-1800 m, la 18 Km de oraşul Novaci, judeţul Gorj, pe DN67 C Novaci - Sugag (Transalpina) fiind o staţiune aflată în plină ascensiune şi dezvoltare
4 camere duble cu baie proprie;
1 apartament duplex cu baie proprie;
1 mansardă cu 6 paturi de 1 persoană cu baie proprie;
bucătărie dotată cu toate utilităţile necesare la dispoziţia turiştilor;
sală de mese;
foişor;
2 grătare dotate cu chiuvetă;
grădină cu stejari seculari, heleşteu cu pod şi peşti - un loc excelent de relaxare!
Dotările noastre includ:
încălzire centralizată;
staţie de epurare ecologică;
spălătorie;
uscătorie;
parcare privată.
Peştera Muierilor
Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Peştera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologică împărţită în două sectoare: sectorul de nord (1.500m) şi sectorul de sud (880m). La 40 de metri înălţime se află etajul superior amenajat pentru turişti cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o reţea de diverticule foarte greu accesibilă.
Distanţă: 9,4 km (DJ655)
Program vizitare:
1 mai - 1 octombrie: zilnic între orele 9:00 - 20:00; ultima intrare ora 19:00
(luni, marţi pauză între orele 13:00 - 14:00)
1 octombrie - 1 mai: zilnic între orele 9:00 - 17:00; ultima intrare ora 16:00
Peştera Polovragi
Modelată de bătrânul Olteţ, de-a lungul mileniilor de stăruinţă, într-o bandă de calcare jurasice din sudul Munţilor Căpăţânii, Peştera Polovragi reprezintă un veritabil punct de atracţie turistică în ansamblul obiectivelor din Nordul Gorjului de Est.
Peştera Polovragi este situată pe malul stâng al Olteţului, la o altitudine de 670 m şi la 20 m înălţime faţă de talvegul râului. Ea se află la 6 km nord de DN67 Târgu-Jiu Râmnicu-Vâlcea şi 500 m de Sfânta Mănăstire Polovragi. Intrarea în peşteră se află în imediata apropiere a drumului forestier, ce urcă în chei.
În jurul peşterii Polovragi se împletesc mai multe legende. Una dintre ele ar fi că cealaltă ieşire din peşteră se află tocmai în Transilvania. Deocamdată lungimea acestei peşteri atinge 10 km şi încă cercetările continuă. O altă legendă spune că aici ar fi trăit Zamolxe, zeul dacilor iar stalactitele şi stalagmitele sunt formate din lacrimile lui, după cucerirea Daciei. Această legendă porneşte şi de la faptul că pe platoul de deasupra peşterii s-a descoperit o cetate dacică.
Distanţă: 13,7 km (DJ655)
Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, monument arhitectonic din Ţara Românească de secol al XVII-lea, prima datare a sa fiind în anul 1505.
Este situată la nord-est de Târgu-Jiu, pe şoseaua Târgu-Jiu Râmnicu-Vâlcea, într-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartă masivă din lemn, frumos sculptată, pe care scrie : "Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului". În partea dreaptă a porţii este o frumoasă troiţă din lemn sculptat, pe postament de beton, închinată eroilor şi martirilor României.
Colecţia muzeală care cuprinde cărţi rare în limbile slavonă, romană şi greacă, manuscrise de muzică psaltică, icoane pe lemn şi sticlă, stiharul din fir de aur dăruit de Matei Basarab ne arată că şi aici, ca şi în alte mănăstiri din ţară, a existat un interes deosebit pentru artă şi cultură.
Distanţă: 14,2 km (DJ655)
Mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, judeţul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu şi la 25 de kilometri de Petroşani.
Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii, necunoscându-se oficial si istoric începuturile sale. Deşi pisania actualei biserici menţionează 1817 ca an de început al acestui sfânt lăcaş, se spune că actuala clădire este construită peste locul a 2 anterioare care au fost distruse în diverse perioade.
În Mănăstirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 si 1812. De aceea, în 1817, Mănăstirea a avut de suferit, fiind devastată de turci.
Distanţă: 50,3 km
Mănăstirea Crasna
Mănăstirea Crasna se află în comuna Crasna, judeţ Gorj, pe DJ675 Curtişoara – Novaci.
Biserica schitului a fost zidită în anul 1636, de Pitarul Dimitrie Filişanu, nepot al Marelui Ban al Craiovei Dobromir şi văr cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul. Biserica este în formă de cruce, cu pridvor închis; pictură. Pictura este în frescă şi datează din 1757, cu tablouri de mare expresivitate, tâmpla de valoare din vremea lui Matei Basarab, adusă de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova. Se remarcă tabloul votiv şi tâmpla cu portretul lui Matei Basarab şi al Mitropolitului Ştefan.
Cele mai importante restaurări şi reparaţii s-au făcut între anii 1936-1938, de Comisia Monumentelor Istorice.
Distanţă: 15,2 km
Mănăstirea Tismana
Socotită de mulţi drept inima Olteniei, Mănăstirea Tismana, cu zidurile ei medievale şi bastioane în colţuri, se află situată pe muntele Starmina, înconjurată de păduri şi pereţi abrupţi de stâncă, la 30 de km de Târgu-Jiu. De altfel, chiar toponimul geto-dacic "tismena" înseamnă: "cetate, loc fortificat cu ziduri".
Cel care a pus prima cărămidă la construirea mănăstirii a fost Cuviosul Nicodim, un călugăr venit tocmai din ţinuturile macedonene, cu sprijinul domnitorului Radu Negru-Vodă. Astfel că la 15 august 1377 a fost sfinţită biserica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Poziţionată strategic şi cu ziduri de fortificare, Mănăstirea s-a constituit într-un loc important la hotarele Ţării Româneşti, motiv pentru care locutorii satului cu acelasi nume trebuiau să facă de pază, iar pentru aceasta erau scutiţi de biruri şi dijme. Nu întâmplător de aici a pornit revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, după lansarea Proclamaţiei de la Padeş, din 22 ianuarie, cerând izgonirea fanarioţilor şi încetarea jafurilor şi a nedreptăţilor.
Distanţă: 79,2 km
Staţiunea Rânca
Staţiunea Rânca este situată la altitudinea de 1600-1800 m, la 18 Km de oraşul Novaci, judeţul Gorj, pe DN67 C Novaci - Sugag (Transalpina) fiind o staţiune aflată în plină ascensiune şi dezvoltare
Facilitati cazare Pensiunea Bogdan
Aer conditionat
Acceptam animale
Beauty center
Facilitati persoane handicap
Frigider
Ferma proprie
Gratar/Barbeque
Internet
Jacuzzi
Loc de joaca
Minibar
Masaj
Piscina
Restaurant
Parcare
Plata cu cardul
Seif
Sala de conferinte
Sala fitness
Teren sport
Terasa
Transport auto
Tv
Uscator par
Abonați-vă la Oferte
